Stilul in care comunicam si aprecierea de sine

Virginia Satir, terapeut de familie, a adus contributii importante in terapia de familie, dezvoltand un model al procesului de schimbare. In inima modelului dezvoltat de V. Satir sta convingerea acesteia ca oamenii isi pot imbunatati viata prin transformarea modului in care se vad pe ei insisi si se exprima.

In cartea sa ”Arta de a fauri oameni”, V. Satir vorbeste despre patru moduri in care oamenii intra in contact unii cu ceilalti – adica comunica. Satir vorbeste despre patru tipare universale de comunicare (verbala si non-verbala) prin care oamenii reactioneaza la stres, pentru a nu se simti respinsi, pentru a nu le fi atacata si pentru a-si pastra stima de sine:

  1. Impaciuitorul
  2. Acuzatorul
  3. Evaluatorul
  4. Confuzul

Despre aceste tipare, V. Satir scria:

”Am observat de nenumărate ori patru moduri în care oamenii se comportă ca urmare a rezultatelor negative ale stresului. Aceste patru tipare – pe care le numesc împăciutorul, acuzatorul, evaluatorul şi confuzul – au apărut în momentul în care persoana in cauză reacţiona la stres şi, în acelaşi timp, simţea că îi scade stima de sine. Pe măsură ce am pătruns aceste tipare, am văzut că sentimentul valorii proprii era uşor de distrus dacă persoana în cauză nu îşi dezvoltase o stimă de sine solidă, apreciativă. Când cineva are îndoieli cu privire la propria valoare, atunci îi este uşor să se definească pornind de la acţiunile şi reacţiile celorlalţi.”

  1. Impaciuitorul va incerca prin cuvinte si prin tot ceea ce va face sa nu trezeasca furia si respingerea celuilalt. Impaciuitorul este de acord cu tot ceea ce i se cere sau i se spune sa faca, pentru ca teama lui cea mai mare este ca poate fi respins daca face sau este altceva decat crede ca se asteapta ceilalti de la el sa fie. In note exagerate, impaciuitorul incearca sa impace pe toata lumea, nu doreste sa supere pe nimeni, anihilandu-se pe sine; va renunta cu placere la propriile pareri daca asta ii va face pe ceilalti fericiti si ii va creea impresia ca este acceptat. In interiorul sau, impaciuitorul este convins ca nu valoreaza nimic, ca este total dependent de reactiile si de aprobarea celorlalti, de aceea poate aparea drept victima perfecta, punandu-se singur in aceasta pozitie. Cuvinte pe care le auzim des la impaciuitor sunt: “Voi face cum vrei tu; nu vreau sa te supar.”
  2. Acuzatorul – este acea persoana care acuza si critica in stanga si in dreapta. Atitudinea este aceea de sef, care detine adevarul si care este singurul care face lucrurile corect. De cele mai multe ori cuvintele pe care le auzim cel mai des de la un acuzator sunt: ”De ce nu ai facut x lucru?” sau ”De ce ai facut Y?”, ”Chiar sunt singurul care poate sa se ocupe de …?”. Interior reactiile acuzatorului sunt explicate prin aceea ca se simte singur si fara ajutor si de asemenea, stima lui de sine este zdruncinata in fata stresului, de aceea a gasi pe cineva pe care sa-l acuza si sa-l vada mai jos decat pe sine, il poate face pe acuzator sa se simta putin mai bine.
  3. Evaluatorul – este acel tip de persoana care traieste preponderent in creier, este rational, logic, calm si de netulburat; emotiile nu au ce cauta in viata evaluatorului pentru ca i-ar tulbura logica imbatabila. Confruntat cu situatii stresante, in care stima lui de sine ar putea fi atacata, ar putea pierde aprecierea de sine si s-ar simti vulnerabil, evaluatorul separa mintea de inima si traieste ferit in spatele zidului logicii reci.
  4. Confuzul – ceea ce spune sau face pare a nu avea nicio legatura cu ceea ce se discuta sau se intampla in jurul lui. Atunci cand participa la o discutie, confuzul spune sau raspunde cu totul altceva decat se discuta. Din exterior reactiile par ciudate, pentru ca nu au legatura cu contextul a ceea ce se discuta sau a ceea ce se intampla.Spre exemplu, un copil sau un adult care intrebat ceva raspunde cu totul altceva. Interior, confuzul se simte in plus si nedorit – reactionand la respingere prin transpunerea mentala in alta parte. Confuzul pare a se extrage din realitate si din context tocmai pentru ca se simte respins si nedorit.

Cu siguranta, in timp ce citeati, v-ati amintit momente in care erati implicat direct sau persoane care s-ar putea incadra cu usurinta intr-unul sau in mai multe din cele patru tipare de comunicare.

Cum functioneaza insa tiparele de comunicare in viata de zi cu zi, incepand cu relatiile cu persoanele de la serviciu si terminand cu partenerul de cuplu sau cu membrii propriei familii?

Sa luam spre exemplu dinamica dintr-o familie imaginata, dar care se poate regasi cu usurinta in realitate: o mama cu un tip de comunicare acuzator, stresata de multele lucruri pe care le are de facut, va arunca in stanga si in dreapta, spre copil si sot deopotriva, acuze si reprosuri – ca nu este ajutata de nimeni, ca trebuie sa stranga in urma celorlalti, ca nimanui nu-i pasa de munca ei etc. In fata reactiilor sotiei si confruntat cu situatia tensionata din casa, care il afecteaza emotional, un sot cu un stil de comunicare impaciuitor, va incerca sa impace pe toata lumea si sa nu supere pe nimeni. Va evita sa se manifeste, sa se exprime atunci cand acuzele sotiei il jignesc, nu va face altceva decat ceea ce sotia ii spune sa faca ori va incerca sa mentina situatia sub control in casa, facandu-se din ce in ce mai mic, insignifiant, chiar invizibil, pentru a nu deranja si mai mult. Sa ne imaginam ca in fata situatiei de disconfort emotional din casa, copilul, poate la randul lui sa foloseasca un stil de comunicare confuz – poate parea cu capul in nori, neintelegand ceea ce i se spune si cere, parand de pe “alta planeta”.

Vedem cum intr-o situatie in care sunt implicate si alte persoane, fiecare isi alege inconstient un tip de comunicare, fie pentru ca toata viata a folosit acel tip, fie pentru ca este ceea ce alege in acel moment. Desi putem avem un tip predominat de comunicare, in momente diferite din viata noastra putem apela la oricare din cele patru tipuri, in functie de felul in care interpretam situatia si amenintarea de a pierde aprecierea de sine.

In articolul urmator, vom discuta despre cel de-al cincilea tipar de comunicare asa cum a fost el identificat si denumit de V. Satir – egalizatorul.

Pana atunci, incercati sa observati ce fel de tip de comunicare folositi cel mai des in interactiunile voastre zilnice – la serviciu, cu prietenii, in familie sau in cuplu, si ce efecte are acest lucru asupra felului in care va simtiti si asupra parerii pe care o aveti despre dvs.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s